[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]În articolul anterior am propus o serie de bune practici din perspectiva acționarilor și managementului companiei, care se concentrează asupra dimensiunii profitului net distribuit sub formă de dividend și impactului pe care acesta îl are asupra structurii de capital și politicii de finanțare a companiei. În acest articol continui aceeași temă, doar că de data aceasta privesc subiectul din perspectiva creditorilor.

Ghidul de bune practici din perspectiva creditorilor (furnizori și instituții financiare) se concentrează asupra impactului distribuirii dividendului asupra vulnerabilității companiei în cazul unor șocuri negative, precum și evoluția comportamentului de plată a firmei subiect în perioada ex-post dividend, după cum urmează:[/vc_column_text][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”30″][vc_row_inner equal_height=”yes” content_placement=”middle” column_margin=”default” text_align=”left” css=”.vc_custom_1558214816589{margin-top: 30px !important;margin-bottom: 30px !important;}”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” el_class=”background-color-feijoa text-color-white” width=”1/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_custom_heading text=”➊” font_container=”tag:div|font_size:60|text_align:center|line_height:1″][/vc_column_inner][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” width=”11/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text css=”.vc_custom_1559465618266{margin-bottom: 20px !important;}”]

Plata dividendelor nu trebuie însoțită de o deteriorare a comportamentului de plată către creditori

[/vc_column_text][vc_column_text css=”.vc_custom_1559465801230{margin-bottom: 30px !important;}”]Iată mai jos câteva dintre semnalele care pot indica acest risc referitor la clienții care distribuie profitul net sub formă de dividend:

Atunci când observi aceste semnale la clienții care distribuie profitul net sub formă de dividend este recomandat să continui dezvoltarea parteneriatului doar în baza unor garanții (ex.: colaterale de prim rang asupra unor active imobilizate sau circulante, CEC-uri avalizate, scrisori de garanții bancare, cesiune de creanțe de la clienți cu un risc mai scăzut) sau măsuri asiguratorii (factoring sau semnarea unei polițe de asigurare a riscului de neîncasare a facturilor).[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”30″][vc_row_inner equal_height=”yes” content_placement=”middle” column_margin=”default” text_align=”left” css=”.vc_custom_1558214816589{margin-top: 30px !important;margin-bottom: 30px !important;}”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” el_class=”background-color-de-york text-color-white” width=”1/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_custom_heading text=”➋” font_container=”tag:div|font_size:60|text_align:center|line_height:1″][/vc_column_inner][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” width=”11/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text css=”.vc_custom_1559465836463{margin-bottom: 20px !important;}”]

Pentru limitarea unor comportamente agresive de distribuire accelerată a dividendelor, contractele semnate pot condiționa oferirea beneficiilor în contextul asumării unor obligații privind gradul maxim de îndatorare, nivelul minim de capitalizare sau procentul maxim de distribuire al profitului net sub form de dividend

[/vc_column_text][vc_column_text css=”.vc_custom_1559465873592{margin-bottom: 30px !important;}”](în literatura și practica de specialitate, aceste obligații poarte denumirea de „covenants”). Se recomandă o monitorizare constantă a clienților pentru respectarea acestor condiții, cu frecvență trimestriala pentru cei mai importanți clienți, semestrială pentru clienții medii și cel puțin anuală pentru restul clienților din portofoliu. Pragurile de expuneri comerciale / credite acordate mari, medii și mici pot fi stabilite de fiecare furnizor / bancă în parte, în funcție de propriul portofioliu și nivelul de concentrare (analiza Pareto de corelare a ponderilor numerice cu cele valorice);[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”30″][vc_row_inner equal_height=”yes” content_placement=”middle” column_margin=”default” text_align=”left” css=”.vc_custom_1558214816589{margin-top: 30px !important;margin-bottom: 30px !important;}”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” el_class=”background-color-emerald text-color-white” width=”1/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_custom_heading text=”➌” font_container=”tag:div|font_size:60|text_align:center|line_height:1″][/vc_column_inner][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” width=”11/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text css=”.vc_custom_1559465898496{margin-bottom: 20px !important;}”]

Distribuirea profitului net sub formă de dividend nu este singura modalitate prin care acționarii își pot distribui beneficiile în interes personal

[/vc_column_text][vc_column_text css=”.vc_custom_1559466048148{margin-bottom: 30px !important;}”]Astfel, în contextul preferinței de optimizare fiscală, există companii care recurg la diferite practici de creștere a cheltuielilor înregistrate de companie pentru alocarea acestor beneficii. Iată mai jos câteva dintre semnalele care pot indica aceste practici la clienții tăi:

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”full_width_background” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”next-article-teaser” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-3-percent” column_padding_position=”top-bottom” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]În ultimele luni am vorbit foarte mult despre randamentul capitalurilor, structura de capital și politica dividendelor companiilor active în România. Toate aceste subiecte se pot analiza foarte rațional din perspectiva normelor de analiză financiară. Totuși, atunci când ești în pantofii acționarului, lucrurile tind să devină mult mai complicate, deoarece intervin emoțiile, percepțiile subiective și limitările rationale. Toate acestea sunt biasuri care distorsionează percepția antreprenorilor asupra contextului exterior și, dacă nu sunt conștientizate și gestionate corect, pot duce compania către drumul nedorit al falimentului. În articolele următoare mă voi concentra asupra analizei acestor biasuri! Pe curând![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]