[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]În urma analizei situației financiare aferente tuturor companiilor insolvente din ultimul deceniu, am observat că emoțiile antreprenorilor diferă în funcție de zona acestora. Pentru identificarea acestor corelații am asociat câteva ecuații financiare pentru fiecare emoție, ecuații pe care le-am identificat și cu ajutorul experienței acumulate în foarte multe întâlniri de afaceri.

În ultimii zece ani am participat la peste o mie de întâlniri de afaceri cu antreprenori și manageri reprezentând companii din majoritatea sectoarelor de activitate, și provenind din toate zonele țării. Ca urmare a tuturor acestor experiențe, am observat o concentrare diferită a erorilor emoționale sau cognitive în funcție de regiunea în care își desfășoară activitatea companiile respective. Desigur, toate acestea pot fi doar percepții subiective influențate de experiența personală și profilul companiilor întâlnite. De aceea, am încercat să evaluez în ce măsură percepțiile mele subiective se confirmă prin analiza financiară a firmelor insolvente. Pentru a surprinde acest aspect, am calculat o serie de indicatori în baza situațiilor financiare depuse de companiile care au intrat în insolvență în ultimii zece ani (perioada 2007–2016) aferente exercițiului anterior deschiderii procedurii de insolvență. Rezultatele sunt prezentate mai departe, alături de ilustrarea indicatorilor financiari în funcție de regiunea în care era înregistrat sediul social al firmelor insolvente.

[/vc_column_text][image_with_animation image_url=”11284″ alignment=”center” animation=”Fade In” img_link_large=”yes” border_radius=”none” box_shadow=”none” max_width=”100%”][vc_column_text]Un alt aspect interesant pe care l-am observat este natura diferită a biasurilor în funcție de etapa ciclului economic. Astfel, în etapa de expansiune predomină supraincrederea (supraestimarea profitului și subestimarea riscului), confirmarea (respingerea sau desconsiderarea informațiilor care contrazic planul de afaceri), iluzia cunoașterii depline, atribuirea de sine (succesul este datorat propriilor acțiuni, și mai puțin inerției de creștere generalizată) precum și frica de regret (în contextul în care majoritatea crește și se dezvoltă, apare sentimentul de teamă de a nu rămâne în spate și se imprimă efectul de turmă). Pe măsură ce economia decelerează și intră în recesiune, majoritatea agenților economici reacționează lent în primă fază (ancorare și ajustare, iluzia controlului, atașamentul emoțional și predomină efectul dispoziției prin amânarea/evitarea sentimentului de regret). În faza ulterioară, cea în care recesiunea se adâncește, lipsa de control și retrospectiva limitată duc la instaurarea unui sentiment excesiv pesimist, ceea ce determină îngustarea viziunii pe termen lung (scopul principal este să supraviețuim pe termen scurt)![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”full_width_background” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”next-article-teaser” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-3-percent” column_padding_position=”top-bottom” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]În ultimele trei articole am vorbit mult despre erorile cognitive și biasurile emoționale care ne influențează viața în fiecare zi. Cu toții suntem afectați de acestea, din simplul motiv că suntem Oameni, nu Roboți. Totuși, oare există recomandări de bune practici care să ne ajute să gestionăm mai eficient aceste erori? Da, există… și sunt dezvoltate intens în literatura de specialitate sau practica de afaceri. În articolul următor o să pregătesc o sinteză a celor mai bune practici în acest sens… Pe curând![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]