[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” column_margin=”default” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” overlay_strength=”0.3″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]În articolele anterioare am constatat vulnerabilitatea semnificativă a companiilor active în România în contextul unor șocuri externe negative care pot surveni în următoarea recesiune: diminuarea marjei de profit (sau chiar înregistrarea de pierderi), creșterea costului de finanțare, neîncasarea creanțelor, expirarea stocurilor, etc. Una din cauzele care amplifică aceste vulnerabilități este calitatea inferioară a profiturilor companiilor active în România.

Prin calitatea profiturilor înțelegem:

Profitul diferă de lichiditatea efectivă deoarece veniturile nu sunt încasate în același exercițiu financiar, în timp ce nu toate cheltuielile sunt monetare (se convertesc în plăți în același exercițiu financiar). De aceea, analiza profitului net (Venituri – Cheltuieli – Taxe) trebuie realizată întotdeauna în corelație cu raportul dintre veniturile încasare și cheltuielile monetare. Raportul dintre acestea din urmă poartă denumirea de CCR (eng. Cash Coverage Ratio).

Cum calculăm gradul monetar al profitului (implicit calitatea profitului)?

Cu excepția sistemului de contabilitate monetară (specific PFA-urilor), veniturile nu sunt recunoscute atunci când sunt încasate (în general, vânzările se fac cu termen de încasare în viitor), iar cheltuielile nu sunt recunoscute atunci când sunt plătite (exemplu: aprovizionările de la furnizori se fac cu termen de plată). Schema următoare ilustrează foarte simplu această idee cu privire la diferența între venituri și încasări:[/vc_column_text][image_with_animation image_url=”13418″ alignment=”center” animation=”Fade In” img_link_large=”yes” hover_animation=”none” border_radius=”none” box_shadow=”none” image_loading=”default” max_width=”100%” max_width_mobile=”default”][vc_column_text]

Astfel:

CCR = DCC / DCE
DCC = {[CA – Δ(Creanțe) + Δ(V. Avans)] / 360}
DCE = (Ch. Exploatare + Ch. Financiare – Ch. NonCash)/360

Unde:

CCR = Cash Coverage Ratio, respectiv rata de acoperire a cheltuielilor monetare prin venituri încasate
DCC = Daily Cash Collection, respectiv estimarea mediei de venituri încasate zilnice
DCE = Daily Cash Expenditure, respectiv estimarea mediei zilnice de cheltuieli monetare (plătibile) înregistrate în contul de profit și pierdere
Ch. NonCash = cheltuieli înregistrate în contul de profit și pierdere dar care nu sunt monetare (amortizare, reevaluare active, provizioane, pierderi cauzate de evoluția nefavorabilă a cursului de schimb valutar)

Interpretarea indicatorului CCR — atunci când:

Desigur, situația ideală este ca profitul contabil să fie pozitiv (veniturile sunt mai mari decât cheltuielile), și indicatorul CCR să fie supraunitar (veniturile încasate să fie mai mari decât cheltuielile monetare). Aceasta înseamnă că firma respectivă ar putea să-și onoreze toate cheltuielile la scadență, dar nu înseamnă în mod implicit ca o și face!

De asemenea, indicatorul CCR (reflectă dinamica) trebuie interpretat în corelație cu indicatorul de lichiditate curentă (Active Circulante / Datorii Termen Scurt), diferența dintre acestea reflectă capitalul de lucru).

Astfel:[/vc_column_text][image_with_animation image_url=”13419″ alignment=”center” animation=”Fade In” hover_animation=”none” border_radius=”none” box_shadow=”none” image_loading=”default” max_width=”100%” max_width_mobile=”default”][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”full_width_background” full_screen_row_position=”middle” column_margin=”default” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”next-article-teaser” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-3-percent” column_padding_position=”top-bottom” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” overlay_strength=”0.3″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]În articolul următor voi aplica tehnica explicată aici pentru a calcula evoluția calității profitului companiilor active în România în ultimul deceniu! Este interesant să vedem care sunt sectoarele care înregistrează o calitate inferioară a profitului obținut, deoarece acestea sunt cele mai predispuse presiunilor asupra lichidității în următoarea recesiune! Pe curând![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

4 răspunsuri