[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]În articolele anterioare am ridicat un semnal de alarmă foarte important — companiile active în România nu au făcut decât să-și conserve nivelul activelor corporale în ultimul deceniu. Incertitudinea fiscală, instabilitatea politică și contextul impredictibil privind salarizarea muncii au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor pe parcursul ultimilor ani, care au preferat să adopte o strategie de tipul „stai și vezi”.

Ceilalți (restul țărilor, în special cele emergente și în curs de dezvoltare) nu stau, reușind să atragă investiții importante (vezi investiția din vara anului curent inițiată de grupul auto BMW în valoare de 1 miliard de € într-o nouă fabrică din Ungaria, care reușește să genereze peste 1.000 de locuri de munca la numai 80 km de Oradea).

Pe lângă problema investițiilor minime, este important să privim și structura de finanțare a companiilor active în România, respectiv de unde iau firmele banii? În acest articol mi-am concentrat atenția asupra acestei întrebări, analizând evoluția structurii de capital aferente companiilor active în România în ultimul deceniu. Am încercat să răspund la această întrebare în trei etape:

  1. Care este evoluția structurii de capital (mixul dintre capitaluri proprii și datorii externe)?
  2. Care este evoluția structurii datoriilor (sursele externe pentru atragerea finanțării)?
  3. Care sunt implicațiile acestor evoluții?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, am eliminat efectul de supraviețuire precum și cel de regenerare:

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_row_inner equal_height=”yes” content_placement=”middle” column_margin=”default” text_align=”left” css=”.vc_custom_1558213729797{margin-top: 30px !important;margin-bottom: 30px !important;}”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” centered_text=”true” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” el_class=”background-color-witch-haze text-color-white” width=”1/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_custom_heading text=”➊” font_container=”tag:div|font_size:60|text_align:center|line_height:1″ use_theme_fonts=”yes”][/vc_column_inner][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” width=”11/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text css=”.vc_custom_1570340147589{margin-bottom: 20px !important;}”]

Evoluția structurii de capital

[/vc_column_text][vc_column_text]… a tuturor companiilor active în România în ultimul deceniu reflectă o creștere a gradului de îndatorare în paralel cu diminuarea finanțării din surse interne (capital social și profituri reinvestite).

Astfel, deși nivelul datoriilor raportate de toate companiile active în România a crescut în ultimul deceniu cu aproape 60% (de la 605 mld. Lei în anul 2007 la 965 mld. Lei în anul 2018), capitalurile proprii au rămas aceleași (351 mld. Lei în anul 2008 și doar 375 mld. Lei în 2018). Astfel, gradul de îndatorare al companiilor active în România a crescut de la 65% (2007) la 72% (2018).[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”table-module” id=”tabelul-1″ overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-2-percent” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/2″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Tabelul 1

Evoluția structurii de capital

[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”10″][vc_column_text]

[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”10″][vc_column_text]

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, ONRC, BPI, date prelucrate de către autor

[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”padding-2-percent” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/2″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Graficul 1

Structura de capital

[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”10″][vc_column_text]Nivelul maxim al datoriilor înregistrat în perioada 2011–2012 este explicat de numărul foarte mare al companiilor intrate în insolvență în perioada respectivă (aprox. 25.000 de insolvențe / an, maximul ultimului deceniu)[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”10″][vc_column_text]

[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”10″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_row_inner equal_height=”yes” content_placement=”middle” column_margin=”default” text_align=”left” css=”.vc_custom_1558213729797{margin-top: 30px !important;margin-bottom: 30px !important;}”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” centered_text=”true” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” el_class=”background-color-salomie text-color-white” width=”1/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_custom_heading text=”➋” font_container=”tag:div|font_size:60|text_align:center|line_height:1″ use_theme_fonts=”yes”][/vc_column_inner][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” width=”11/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text css=”.vc_custom_1570340395273{margin-bottom: 20px !important;}”]

Structura datoriilor indică o creșterea a gradului de interdependență dintre companii și amplificarea riscului de contagiune

[/vc_column_text][vc_column_text]Mediul de afaceri a transferat în ultimii ani o parte semnificativă a creditului bancar către cel comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natură să intensifice relațiile între companiile private deoarece comportamentul a fost unul generalizat.

Astfel, conform cifrelor prezentate în tabelul și graficul următor, nivelul creditului acordat de către întreg sectorul bancar companiilor private a fost de 77 mld. Lei în anul 2007, crescând cu doar 33 de mld. Lei pană în anul 2018, la 110 mld. Lei. Spre deosebire de acesta, creditul comercial, reprezentat de suma tuturor soldurilor furnizorilor pentru toate companiile active, s-a dublat în perioada analizată. Pe fondul acestor modificări structurale din economie, efectul de contagiune și propagare a unor șocuri negative de la o companie către alta fiind mult mai mare în prezent, comparativ cu perioada dinaintea crizei financiare anterioare. Practic, intrarea unei companii în insolvență generează, în momentul de fată, un șoc negativ dublu către furnizori (reprezentând intensitatea extinderii termenelor de plată între companii în ultimii zece ani), compartiv cu cel înregistrat în anul 2008. Fenomenul este observat în practică atunci când un client îți spune că nu își poate plăti factura deoarece el, la rândul lui, nu își incasează creanțele de la clienții săi (clientul clientului tău are o problemă).

Bănuiesc că regăsesti foarte des acest motiv invocat din partea clienților tăi, deoarece neîncasarea facturilor de la clienți a devenit principala cauză pentru întârzierea la plată a furnizorilor.[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”table-module” id=”tabelul-1″ overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-2-percent” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/2″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Tabelul 2

Evoluția structurii datoriilor (mld. Lei)

[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”10″][vc_column_text]

[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”10″][vc_column_text]

➊ Sold credite acordate companiilor (mld. Lei)
➋ Sold furnizori comerciali (mld. Lei)
➌ Alte datorii (fiscale, entități afiliate)

[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”padding-2-percent” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/2″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]

Graficul 2

Structura datoriilor companiilor

[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”10″][vc_column_text]

[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”10″][vc_column_text]

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate de către autor

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_row_inner equal_height=”yes” content_placement=”middle” column_margin=”default” text_align=”left” css=”.vc_custom_1558213729797{margin-top: 30px !important;margin-bottom: 30px !important;}”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” centered_text=”true” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” el_class=”background-color-salomie text-color-white” width=”1/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_custom_heading text=”” font_container=”tag:div|font_size:60|text_align:center|line_height:1″ use_theme_fonts=”yes”][/vc_column_inner][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” width=”11/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]Acestă analiză demonstrează o problemă importantă — subdezvoltarea pieței de capital și a fondurilor și penetrarea redusă a fondurilor de investiții private. Să sperăm că recenta promovare a pieței de capital din România la statutul de piață emergentă secundară va aduce plusul preconizat de lichiditate și vizibilitate, ceea ce ar trebui să stimuleze mai mulți antreprenori să-și listeze companiile la bursă!

Dar ce se întâmplă cu băncile și de ce joacă acestea un rol atât de redus în finanțarea companiilor? Într-un articol anterior (Creditarea companiilor – încotro?) am explicat principalele trei cauze care determină plafonarea intermedierii financiare în țara noastră, respectiv:

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_row_inner equal_height=”yes” content_placement=”middle” column_margin=”default” text_align=”left” css=”.vc_custom_1558214836636{margin-top: 30px !important;margin-bottom: 30px !important;}”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” el_class=”background-color-mindaro text-color-white” width=”1/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_custom_heading text=”➌” font_container=”tag:div|font_size:60|text_align:center|line_height:1″][/vc_column_inner][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” column_link_target=”_self” width=”11/12″ tablet_width_inherit=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text css=”.vc_custom_1570340448329{margin-bottom: 20px !important;}”]

Care sunt implicațiile acestor evoluții?

[/vc_column_text][vc_column_text]

[/vc_column_text][/vc_column_inner][/vc_row_inner][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]Deci, cu ce „armată” concurăm în războiul comercial foarte competitiv al afacerilor moderne? Cu firme fragile la fluctuația costului de finanțare, vulnerabile la riscul de contagiune pe canal comercial și dependente de rostogolirea datoriilor pe termen scurt pentru că și-au pierdut independența financiară?! Voi ce șanse credeți că avem?[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”full_width_background” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”next-article-teaser” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” bg_image_animation=”none” shape_type=””][vc_column column_padding=”padding-3-percent” column_padding_position=”top-bottom” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_link_target=”_self” column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_width_inherit=”default” tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid” bg_image_animation=”none”][vc_column_text]În articolul următor o să vedem distribuția îndatorării companiilor în funcție de câteva repere interesante — sectorul de activitate, senioritate, regiune. Pe curând![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]