Skip NavigationIancuGuda.ro

De ce suntem mici?

⏱ 25 min.

Într-o economie de piață capitalistă, cu o istorie recentă de aproape trei decenii, mediul de afaceri românesc pare să fie într-o continuă experimentare și, în același timp, într-un decalaj din ce în ce mai mare comparativ cu economiile dezvoltate. Caracterizat de o competitivitate scăzută, de subțierea păturii de mijloc, de accentuarea unui fenomen de polarizare și de un spirit antreprenorial modest, mediul de afaceri românesc se află într-un stadiu embrionar al dezvoltării, fiind incapabil să treacă la nivelul următor. Prin comparație cu evoluția altor țări din UE, România înregistrează cel mai agresiv fenomen al distrugerii creative, din cauza unui număr ridicat al companiilor care își întrerup activitatea, raportat cu cel al firmelor nou înregistrate. Paradoxal, în teoria economică acest fenomen este asociat de cele mai multe ori cu o regenerare constructivă a mediului de afaceri, caracterizată de o capacitate ridicată de absorbție a șocurilor negative. În ciuda acestui fapt, practica ne contrazice: firmele românești progresează foarte lent („cresc gradual pe scări”) și schimbările negative sunt de cele mai multe ori dramatice („scad rapid cu liftul”), fenomenul de „aterizare lentă” (eng. „soft landing”) fiind foarte rar observat.

Am analizat contextul financiar, demografic, social și macroeconomic care însoțesc evoluția mediului de afaceri românesc în ultimii zece ani, și am identificat zece fenomene care ne fac să rămânem mici (din perspectiva dezvoltării și competitivității companiilor active în România). Am încercat să sintetizez în tabelul următor descrierea și consecințele fiecărui fenomen.

1

Polarizarea „binelui” și disperia „răului”

Veniturile, trezoreria și profiturile firmelor sunt concentrate în rândul marilor companii. Pe de altă parte, pierderile sunt mai generalizate și dispersate (răspândite) în rândul mediului de afaceri.

Referințe / Detalii

Cele mai mari 1% dintre companii (primele 4,500 de firme active în România după veniturile înregistrate) dețin 67% din veniturile tuturor companiilor, în timp ce top 10% companii dețin 75% din profituri și 81% din întregul numerar. Pe de altă parte, 40% dintre companiile active în România înregistrează pierderi, iar top 10% dintre acestea (în funcție de veniturile înregistrate) concentrează 40% din pierderile totale. 45% din companiile active în România înregistrează capitaluri proprii negative, valoarea acestora cumulând 153 miliarde Lei.

Consecințele fenomenului

Concentrarea veniturilor și a profiturilor în rândul companiilor de top duce la reducerea păturii de mijloc și scăderea capacitătii de absorbție a șocurilor negative, propagate în timpul perioadei de recesiune.

Situațiile financiare nesustenabile (înregistrarea de pierderi în contextul supraîndatorării) sunt răspândite în mediul de afaceri activ din România și amplifică vulnerabilitatea acestuia.

2

Stadiu embrionar

Deși ne apropiem de trei decenii ai capitalismuli românesc, durata medie de viață a unei companii active în România este de zece ani.

Referințe / Detalii

Aproape jumătate din companiile active în România sunt înființate după anul 2010, acestea înregistrând o capitalizare de 13% și rezultat net consolidat de -3%. Doar 2 din 10 companii sunt înființate înainte de anul 2000, acestea înregistrând o capitalizare de 40% și un profit consolidat mediu de aproape 5%.

Consecințele fenomenului

Durata medie de viață a unei companii active din România este de doar 10 ani, adică foarte puțin dacă luăm în calcul cele aproape trei decenii de capitalism românesc. Lipsa de experiență predispune la comportament emoțional în recesiune.

3

Structura de finanțare deficitară

Deoarece gradul de îndatorare crește pe fondul accelerării distribuirii dividendelor.

Referințe / Detalii
  • Gradul de capitalizare scade la 28% în anul 2016 față de 32% în anul 2008;
  • Dividendele distribuite în 2016 s-au ridicat la 43 miliarde de Lei, aproape cât nivelul înregistrat în perioada 2008–2015.
Consecințele fenomenului

Distribuirea agresiva a dividendelor determină scăderea lichidității, limitarea capitalului disponibil investițiilor, creșterea dependenței de condițiile de finanțare externe, condițiile comerciale nefavorabile negociate cu furnizorii și vulnerabilitate mai mare a firmelor în perioada de recesiune.

4

Pierderea autonomiei financiare

Din cauza capitalului de lucru negativ (datoriile pe termen scurt depășesc nivelul activelor circulante).

Referințe / Detalii

Consolidând situațiile financiare ale tuturor companiilor active în România, observăm că gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt prin activele circulante a scăzut de la 113% în 2007 la doar 95% la finalul lui 2016.

Consecințele fenomenului

Scăderea capitalului de lucru (valori negative) indică o capacitate de autofinanțare mai redusă, care implică o imunitate mai scăzută a firmelor în situații de stres. Astfel, companiile nu își pot acoperi toate datoriile pe termen scurt după momentul vânzării tuturor stocurilor și încasarea creanțelor din sold, fiind predispuse la rostogolirea datoriilor pe termen scurt.

5

Interdependența comercială în creștere

Din cauza extinderii termenelor de plată dintre companii

Referințe / Detalii

Termenul de recuperare al creanțelor a crescut de la 60 zile (2007) la 104 zile (2016).

Consecințele fenomenului

Efectul de contagiune și de propagare a unor șocuri negative de la o companie către alta este de aproape două ori mai rapid în prezent comparativ cu perioada premergătoare crizei financiare.

6

Procedura insolvenței, „sport național”

Din cauza frecvenței ridicate în rândul companiilor active în România

Referințe / Detalii

200,000 de companii au intrat în insolvență în ultimii 10 ani în România (perioada 2007–2017), de aproape 5 ori peste media din UE, și doar 23 de companii la 1,000 de locuitori, de aproape 2,5 ori mai puțin decât media regională.

Consecințele fenomenului

Pe fondul unui cadru legislativ șubred și favorabil debitorului, fenomenul insolvențelor a luat amploare în România. Astfel, procedura insolvenței poate fi exploatată într-un mod oportunist de unele firme, descurajând astfel antreprenoriatul și crescând incertitudinea dintre companii.

7

Regenerare distructivă

Deoarece numărul companiilor care își întrerup activitatea în România depășește constant cel al firmelor nou înregistrate.

Referințe / Detalii

La fiecare companie înregistrată în perioada 2008–2016, aproape 2 companii și-au întrerupt activitatea. Deși raportul scade la 1.3 pe parcursul anului 2017, acesta crește peste 2 în primul semestru al anului curent.

Consecințele fenomenului

Procesul de regenerare al mediului de afaceri este foarte lent, ceea ce limitează viteza de inovare și de progres al mediului de afaceri. Durata de viață a unei companii active în România este de zece ani. În acest context, majoritatea companiilor nu ajung la maturitate, ceea ce limitează dezvoltarea păturii de mijloc și a nucleului de companii autohtone competitive, care să ofere stabilitate pe măsura evoluției ciclului economic.

8

Eșecul start-upurilor și antreprenoriatul modest

În condițiile in care foarte multe companiile eșuează la puțin timp de la momentul înființării.

Referințe / Detalii

Doar 2 din 1,000 de companii nou înființate în România sunt în funcțiune după 5 ani, înregistrează venituri de peste 1,000,000 €, au capital autohton și nu sunt afiliate altor companii (compania respectivă nu face parte dintr-un grup de alte firme).

Consecințele fenomenului

Rata de succes extrem de scăzută a companiilor nou înființate limitează potențialul de creștere economică, descurajează antreprenoriatul și reflectă dificultatea de a face afaceri în România. Concurența neloială, economia subterană încurajată de un nivel ridicat al corupției, birocrația sufocantă, impredictibilitatea fiscală, creșterea salariului minim fără corelație cu evoluția productivității, educația financiară și generală scazută descurajează antreprenoriatul local.

9

Tensionarea forței de muncă

În contextul scăderii populației totale, îmbătrânirii într-un ritm mai accelerat decât dinamica din UE și reducerea investițiilor în educație.

Referințe / Detalii

Populația totală din România scade de la 23 mil. (1990) la 20 mil. (2011), în condițiile în care aproximativ 17.5 mil. domiciliază în România. Populația cu vârstă peste 70 de ani a crescut cu 53% în ultimii douăzeci de ani (de la 1.4 mil. (1990) la 2.1 mil. (2011), în timp ce segmentul de vârstă sub 30 de ani scade cu 35% (de la 10.6 mil (1990) la 6.9 mil (2011). Populația inactivă (segmentul de vârsta între 18–60 de ani care ar putea să lucreze, dar nu înregistrează un loc de muncă) este estimată la 4 mil., aproape cât totalul angajaților cu carte de muncă.

Consecințele fenomenului

Din punct de vedere demografic, observăm îmbătrânirea populației României, scăderea forței de muncă disponibile din cauza emigrației și ponderea ridicată a populației inactive.
Toate acestea duc la limitarea potențialului de creștere economică, creșterea salariilor, alimentarea presiunilor asupra profitabilității companiilor (din cauza creșterii nesustenabile a salariilor), scăzând astfel competitivitatea acestora, și falimentarea sistemului național de pensii care înregistrează deficite din ce în ce mai mari.

10

Subdezvoltarea rețelei naționale de transport rutier

(drumuri naționale, autostrăzi etc.)

Referințe / Detalii

România stă cel mai prost din UE din perspectiva dimensiunii rețelei de autostrăzi raportate la suprafața țării (înregistrăm doar 1 km de autostradă la fiecare 1,000 km2) și nivelul populației (înregistrăm doar 0.03 km de autostrăzi la fiecare 1,000 de locuitori, de șase ori sub nivelul mediu înregistrat în UE).

Consecințele fenomenului

Infrastructura subdezvoltată și de calitate proastă reduce competitivitatea companiilor locale (prin creșterea costului de transport), scade atractivitatea României în atragerea investițiilor străine, reduce mobilitatea resursei umane (tensionând piața muncii) și crește discrepanțele sociale dintre regiuni (polarizând societatea și reducând pătura de mijloc).

Grafic 1: Rețeaua de autostrăzi în UE

Grafic 2: Densitatea rutieră (km autostrăzi / 1,000 km2)

Sursa: Eurostat, date prelucrate de autor

Tabel 1: Rețeaua de autostrăzi în UE

Sursa: Eurostat, date prelucrate de autor

În acest articol am încercat să evidențiez ideile principale ale celor zece fenomene acumulate în ultimul deceniu, precum și consecințele acestora care se reflectă într-o realitate crudă: suntem mici! În introducerea primei mele cărți, intitulată De ce esuează companiile? 10 Greșeli și 100 Soluții, Editura Publica, am detaliat în aproximativ cincizeci de pagini cele zece fenomene, prin cifre si detalii suplimentare.

Cumpără cartea