[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Într-o economie de piață capitalistă, cu o istorie recentă de aproape trei decenii, mediul de afaceri românesc pare să fie într-o continuă experimentare și, în același timp, într-un decalaj din ce în ce mai mare comparativ cu economiile dezvoltate. Caracterizat de o competitivitate scăzută, de subțierea păturii de mijloc, de accentuarea unui fenomen de polarizare și de un spirit antreprenorial modest, mediul de afaceri românesc se află într-un stadiu embrionar al dezvoltării, fiind incapabil să treacă la nivelul următor. Prin comparație cu evoluția altor țări din UE, România înregistrează cel mai agresiv fenomen al distrugerii creative, din cauza unui număr ridicat al companiilor care își întrerup activitatea, raportat cu cel al firmelor nou înregistrate. Paradoxal, în teoria economică acest fenomen este asociat de cele mai multe ori cu o regenerare constructivă a mediului de afaceri, caracterizată de o capacitate ridicată de absorbție a șocurilor negative. În ciuda acestui fapt, practica ne contrazice: firmele românești progresează foarte lent („cresc gradual pe scări”) și schimbările negative sunt de cele mai multe ori dramatice („scad rapid cu liftul”), fenomenul de „aterizare lentă” (eng. „soft landing”) fiind foarte rar observat.

Am analizat contextul financiar, demografic, social și macroeconomic care însoțesc evoluția mediului de afaceri românesc în ultimii zece ani, și am identificat zece fenomene care ne fac să rămânem mici (din perspectiva dezvoltării și competitivității companiilor active în România). Am încercat să sintetizez în tabelul următor descrierea și consecințele fiecărui fenomen.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

1

Polarizarea „binelui” și disperia „răului”

[/vc_column_text][vc_column_text]Veniturile, trezoreria și profiturile firmelor sunt concentrate în rândul marilor companii. Pe de altă parte, pierderile sunt mai generalizate și dispersate (răspândite) în rândul mediului de afaceri.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Referințe / Detalii

[/vc_column_text][vc_column_text]Cele mai mari 1% dintre companii (primele 4,500 de firme active în România după veniturile înregistrate) dețin 67% din veniturile tuturor companiilor, în timp ce top 10% companii dețin 75% din profituri și 81% din întregul numerar. Pe de altă parte, 40% dintre companiile active în România înregistrează pierderi, iar top 10% dintre acestea (în funcție de veniturile înregistrate) concentrează 40% din pierderile totale. 45% din companiile active în România înregistrează capitaluri proprii negative, valoarea acestora cumulând 153 miliarde Lei.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Consecințele fenomenului

[/vc_column_text][vc_column_text]Concentrarea veniturilor și a profiturilor în rândul companiilor de top duce la reducerea păturii de mijloc și scăderea capacitătii de absorbție a șocurilor negative, propagate în timpul perioadei de recesiune.

Situațiile financiare nesustenabile (înregistrarea de pierderi în contextul supraîndatorării) sunt răspândite în mediul de afaceri activ din România și amplifică vulnerabilitatea acestuia.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

2

Stadiu embrionar

[/vc_column_text][vc_column_text]Deși ne apropiem de trei decenii ai capitalismuli românesc, durata medie de viață a unei companii active în România este de zece ani.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Referințe / Detalii

[/vc_column_text][vc_column_text]Aproape jumătate din companiile active în România sunt înființate după anul 2010, acestea înregistrând o capitalizare de 13% și rezultat net consolidat de -3%. Doar 2 din 10 companii sunt înființate înainte de anul 2000, acestea înregistrând o capitalizare de 40% și un profit consolidat mediu de aproape 5%.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Consecințele fenomenului

[/vc_column_text][vc_column_text]Durata medie de viață a unei companii active din România este de doar 10 ani, adică foarte puțin dacă luăm în calcul cele aproape trei decenii de capitalism românesc. Lipsa de experiență predispune la comportament emoțional în recesiune.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

3

Structura de finanțare deficitară

[/vc_column_text][vc_column_text]Deoarece gradul de îndatorare crește pe fondul accelerării distribuirii dividendelor.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Referințe / Detalii

[/vc_column_text][vc_column_text]

[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Consecințele fenomenului

[/vc_column_text][vc_column_text]Distribuirea agresiva a dividendelor determină scăderea lichidității, limitarea capitalului disponibil investițiilor, creșterea dependenței de condițiile de finanțare externe, condițiile comerciale nefavorabile negociate cu furnizorii și vulnerabilitate mai mare a firmelor în perioada de recesiune.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

4

Pierderea autonomiei financiare

[/vc_column_text][vc_column_text]Din cauza capitalului de lucru negativ (datoriile pe termen scurt depășesc nivelul activelor circulante).[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Referințe / Detalii

[/vc_column_text][vc_column_text]Consolidând situațiile financiare ale tuturor companiilor active în România, observăm că gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt prin activele circulante a scăzut de la 113% în 2007 la doar 95% la finalul lui 2016.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Consecințele fenomenului

[/vc_column_text][vc_column_text]Scăderea capitalului de lucru (valori negative) indică o capacitate de autofinanțare mai redusă, care implică o imunitate mai scăzută a firmelor în situații de stres. Astfel, companiile nu își pot acoperi toate datoriile pe termen scurt după momentul vânzării tuturor stocurilor și încasarea creanțelor din sold, fiind predispuse la rostogolirea datoriilor pe termen scurt.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

5

Interdependența comercială în creștere

[/vc_column_text][vc_column_text]Din cauza extinderii termenelor de plată dintre companii[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Referințe / Detalii

[/vc_column_text][vc_column_text]Termenul de recuperare al creanțelor a crescut de la 60 zile (2007) la 104 zile (2016).[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Consecințele fenomenului

[/vc_column_text][vc_column_text]Efectul de contagiune și de propagare a unor șocuri negative de la o companie către alta este de aproape două ori mai rapid în prezent comparativ cu perioada premergătoare crizei financiare.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

6

Procedura insolvenței, „sport național”

[/vc_column_text][vc_column_text]Din cauza frecvenței ridicate în rândul companiilor active în România[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Referințe / Detalii

[/vc_column_text][vc_column_text]200,000 de companii au intrat în insolvență în ultimii 10 ani în România (perioada 2007–2017), de aproape 5 ori peste media din UE, și doar 23 de companii la 1,000 de locuitori, de aproape 2,5 ori mai puțin decât media regională.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Consecințele fenomenului

[/vc_column_text][vc_column_text]Pe fondul unui cadru legislativ șubred și favorabil debitorului, fenomenul insolvențelor a luat amploare în România. Astfel, procedura insolvenței poate fi exploatată într-un mod oportunist de unele firme, descurajând astfel antreprenoriatul și crescând incertitudinea dintre companii.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

7

Regenerare distructivă

[/vc_column_text][vc_column_text]Deoarece numărul companiilor care își întrerup activitatea în România depășește constant cel al firmelor nou înregistrate.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Referințe / Detalii

[/vc_column_text][vc_column_text]La fiecare companie înregistrată în perioada 2008–2016, aproape 2 companii și-au întrerupt activitatea. Deși raportul scade la 1.3 pe parcursul anului 2017, acesta crește peste 2 în primul semestru al anului curent.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Consecințele fenomenului

[/vc_column_text][vc_column_text]Procesul de regenerare al mediului de afaceri este foarte lent, ceea ce limitează viteza de inovare și de progres al mediului de afaceri. Durata de viață a unei companii active în România este de zece ani. În acest context, majoritatea companiilor nu ajung la maturitate, ceea ce limitează dezvoltarea păturii de mijloc și a nucleului de companii autohtone competitive, care să ofere stabilitate pe măsura evoluției ciclului economic.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

8

Eșecul start-upurilor și antreprenoriatul modest

[/vc_column_text][vc_column_text]În condițiile in care foarte multe companiile eșuează la puțin timp de la momentul înființării.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Referințe / Detalii

[/vc_column_text][vc_column_text]Doar 2 din 1,000 de companii nou înființate în România sunt în funcțiune după 5 ani, înregistrează venituri de peste 1,000,000 €, au capital autohton și nu sunt afiliate altor companii (compania respectivă nu face parte dintr-un grup de alte firme).[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Consecințele fenomenului

[/vc_column_text][vc_column_text]Rata de succes extrem de scăzută a companiilor nou înființate limitează potențialul de creștere economică, descurajează antreprenoriatul și reflectă dificultatea de a face afaceri în România. Concurența neloială, economia subterană încurajată de un nivel ridicat al corupției, birocrația sufocantă, impredictibilitatea fiscală, creșterea salariului minim fără corelație cu evoluția productivității, educația financiară și generală scazută descurajează antreprenoriatul local.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

9

Tensionarea forței de muncă

[/vc_column_text][vc_column_text]În contextul scăderii populației totale, îmbătrânirii într-un ritm mai accelerat decât dinamica din UE și reducerea investițiilor în educație.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Referințe / Detalii

[/vc_column_text][vc_column_text]Populația totală din România scade de la 23 mil. (1990) la 20 mil. (2011), în condițiile în care aproximativ 17.5 mil. domiciliază în România. Populația cu vârstă peste 70 de ani a crescut cu 53% în ultimii douăzeci de ani (de la 1.4 mil. (1990) la 2.1 mil. (2011), în timp ce segmentul de vârstă sub 30 de ani scade cu 35% (de la 10.6 mil (1990) la 6.9 mil (2011). Populația inactivă (segmentul de vârsta între 18–60 de ani care ar putea să lucreze, dar nu înregistrează un loc de muncă) este estimată la 4 mil., aproape cât totalul angajaților cu carte de muncă.[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Consecințele fenomenului

[/vc_column_text][vc_column_text]Din punct de vedere demografic, observăm îmbătrânirea populației României, scăderea forței de muncă disponibile din cauza emigrației și ponderea ridicată a populației inactive.
Toate acestea duc la limitarea potențialului de creștere economică, creșterea salariilor, alimentarea presiunilor asupra profitabilității companiilor (din cauza creșterii nesustenabile a salariilor), scăzând astfel competitivitatea acestora, și falimentarea sistemului național de pensii care înregistrează deficite din ce în ce mai mari.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]

10

Subdezvoltarea rețelei naționale de transport rutier

[/vc_column_text][vc_column_text](drumuri naționale, autostrăzi etc.)[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Referințe / Detalii

[/vc_column_text][vc_column_text]România stă cel mai prost din UE din perspectiva dimensiunii rețelei de autostrăzi raportate la suprafața țării (înregistrăm doar 1 km de autostradă la fiecare 1,000 km2) și nivelul populației (înregistrăm doar 0.03 km de autostrăzi la fiecare 1,000 de locuitori, de șase ori sub nivelul mediu înregistrat în UE).[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text el_class=”text-pearl”]

Consecințele fenomenului

[/vc_column_text][vc_column_text]Infrastructura subdezvoltată și de calitate proastă reduce competitivitatea companiilor locale (prin creșterea costului de transport), scade atractivitatea României în atragerea investițiilor străine, reduce mobilitatea resursei umane (tensionând piața muncii) și crește discrepanțele sociale dintre regiuni (polarizând societatea și reducând pătura de mijloc).[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][divider line_type=”Full Width Line” line_thickness=”1″ divider_color=”default” custom_height=”60″][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” el_class=”table-module” width=”1/2″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Grafic 1: Rețeaua de autostrăzi în UE[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”5″][image_with_animation image_url=”6985″ alignment=”” animation=”Fade In” border_radius=”none” box_shadow=”none” max_width=”100%”][divider line_type=”No Line” custom_height=”15″][vc_column_text]Grafic 2: Densitatea rutieră (km autostrăzi / 1,000 km2)[/vc_column_text][divider line_type=”No Line” custom_height=”5″][image_with_animation image_url=”6987″ alignment=”” animation=”Fade In” border_radius=”none” box_shadow=”none” max_width=”100%”][vc_column_text]Sursa: Eurostat, date prelucrate de autor[/vc_column_text][/vc_column][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” el_class=”table-module” width=”1/2″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Tabel 1: Rețeaua de autostrăzi în UE

Sursa: Eurostat, date prelucrate de autor[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom”][vc_column column_padding=”padding-4-percent” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” el_class=”book-promo-module” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_row_inner equal_height=”yes” content_placement=”middle” column_margin=”default” text_align=”left”][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/3″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][image_with_animation image_url=”5856″ alignment=”” animation=”Fade In” img_link_target=”_blank” border_radius=”none” box_shadow=”none” max_width=”100%” img_link=”https://www.publica.ro/iancu-guda-de-ce-esueaza-companiile.html”][/vc_column_inner][vc_column_inner column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”2/3″ column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]În acest articol am încercat să evidențiez ideile principale ale celor zece fenomene acumulate în ultimul deceniu, precum și consecințele acestora care se reflectă într-o realitate crudă: suntem mici! În introducerea primei mele cărți, intitulată De ce esuează companiile? 10 Greșeli și 100 Soluții, Editura Publica, am detaliat în aproximativ cincizeci de pagini cele zece fenomene, prin cifre si detalii suplimentare.[/vc_column_text][nectar_btn size=”medium” open_new_tab=”true” button_style=”regular” button_color_2=”Extra-Color-2″ icon_family=”none” el_class=”book-button” url=”https://www.publica.ro/iancu-guda-de-ce-esueaza-companiile.html” text=”Cumpără cartea”][/vc_column_inner][/vc_row_inner][/vc_column][/vc_row][vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” class=”next-article-teaser” overlay_strength=”0.3″ shape_divider_position=”bottom” shape_type=””][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” column_border_radius=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][vc_column_text]Dar oare putem crește mari? Cu siguranță DA! Pentru aceasta, avem nevoie de o strategie (cuvânt care, pentru mine, implică o viziune gândită pe un orizont de cel puțin 10 ani) care să combată cele zece fenomene negative despre care am vorbit în articolul prezent. Despre soluțiile care ne pot duce acolo, am să scriu în articolul următor! Până atunci, nu uitați: ca să construiești un viitor frumos, trebuie să înțelegi trecutul și să acționezi în prezent! Pe curând![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

2 răspunsuri