Skip NavigationIancuGuda.ro

Cum ar trebui să se facă banii?
Și cine a greșit cel mai mult?

În articolul anterior am constatat faptul că majoritatea companiilor din România nu au bani, sau, dacă au bani, aceasta se întâmplă datorită (sau, din cauza, depinde din ce perspectivă privim) extinderii termenelor de plată către furnizori. Consecința acestei concluzii este următoare – vulnerabilitate! Atunci când companiile nu au bani, sunt vulnerabile la șocuri externe)! Atunci când banii sunt conservați prin extinderea termenelor de plată la furnizori, interdependența între companii crește și aceasta amplifică riscul sistemic.
Deci, viteza de propagare a șocurilor negative este mult mai mare, iar microintreprinderile (94% dintre companiile active în România) sunt mai vulnerabile! Exact atunci când nimeni nu avea nevoie de așa ceva (în special microintreprinderile), urmează efectele puternic negative cauzate de modificările fiscale recente (în special taxa excesiv de mare aplicată activelor sectorului bancar, care va determina creșterea costului de finanțare). Deci, majoritatea companiilor active în România nu generează lichiditate într-un mod sustenabil!

În acest articol mi-am propus să prezint mecanismul sustenabil prin care o companie sănătoasă ar trebui sa produca bani din operațiuni. Prin comparație cu acest model, o să vedem care sunt sectoarele care au greșit cel mai mult în România în ultimul deceniu, din perspectiva structurii fluxului de numerar.

Cine a greșit?

Pentru a determina cum au generat lichiditate companiile active în România de la momentul impactului crizei financiare pe plan local până în prezent, am calculat sursele de lichiditate operațională în funcție de cele trei componente (surse):

  1. [Sursa 1] EBIT + Cheltuieli Nonmonetare – Cheltuieli Dobândă X (1-t) – Impozit = această componentă înseamnă rezultatul operațional monetar după plata taxelor și dobânzilor la instituțiile de credit (ajustând cu deductibilitatea fiscală, acolo unde este cazul)
  2. [Sursa 2] – [∆(Creanţe) + ∆(Stocuri)]
  3. [Sursa 3] + ∆Furnizori

La final, fluxul de numerar operațional astfel obținut, ajustat cu dobânzile nete și impozitele plătite, a fost comparat cu nivelul rezultatului din exploatare (EBIT). Companiile din sectoarele care înregistrează valori supraunitare sau aproape de unu pentru acest raport (marcate cu font roșu in tabelul următor), demonstrează că au fost capabile să-și materializele profiturile contabile în lichiditate operațională. În ciuda acestui fapt, majoritatea acestor sectoare obțin numerarul operațional prin extinderea creditului furnizor, în condițiile in care avansul furnizorilor depășește creșterea cumulată a stocurilor și a creanțelor. Cifrele din tabelul următor sunt calculate pentru întreg intervalul de timp analizat (2007–2017), și sunt consolidate la nivel sectorial.

Tabelul 1

Structura fluxului de numerar operaţional din mediul de afaceri românesc

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, Coface, date prelucrate de către autor

Analizând datele prezentate în tabelul anterior, observăm urmatoarele:

  1. La nivelul întregului mediu de afaceri, companiile româneşti nu îşi materializează în lichiditate decât 58% din profitul de exploatare;
  2. Doar 7 din cele 23 de industrii înregistrează un raport supraunitar între fluxul de numerar operațional, ajustat cu dobânzile nete și impozitele plătite, și nivelul rezultatului din exploatare (EBIT). Acestea sunt marcate cu roșu în tabelul anterior. În ciuda acestui fapt, sursa principală de lichiditate pentru aceste companii este creșterea furnizorilor mai rapidă decât cel al stocurilor și al creanțelor;
  3. Restul sectoarelor înregistrează o lichiditate operațională mult inferioară profitului din exploatare, în condițiile în care avansul furnizorilor este mai rapid decât cel al creanțelor și stocurilor. Deși există câteva excepții (exemplu: fabricarea lemnului și a produselor din lemn, unde avansul soldului furnizorilor este de 17%, în timp ce creanțele și stocurile cresc cu 28%), toate sectoarele respective înregistrează un numerar operațional foarte scăzut (mult inferior profitului operațional);

Care este mecanismul sănătos de generare al numerarului?

Mecanismul sustenabil pentru generarea numerarului respectă simultan următoarele condiţii:

  1. cifra de afaceri crește, de preferat într-un ritm mai rapid comparativ cu cel înregistrat de către cei mai importanți concurenți;
  2. creșterea cifrei de afaceri se reflectă într-o creștere și mai accelerată a rezultatului din exploatare (EBIT) și a rezultatului final [acest aspect se datorează economiilor de scală prin amortizarea mai rapidă a cheltuielilor fixe, deorece nu toate cheltuielile cresc proportional cu avansul veniturilor (spre exemplu, cheltuielile fixe care rămân la același nivel)];
  3. ciclul de conversie ramane in echilibru sau are valori uşor pozitive (DSO+DIH-DPO → 0);
  4. numerarul operațional pozitiv este generat cu preponderenţă din sursa 1 (EBIT + Cheltuieli Nonmonetare – Ch. Dobânda x (1-t) – Impozite), și acoperă variația pozitivă a nevoii de fond de rulment (∆(Creanțe) + ∆(Stocuri)-∆(Furnizori)>0). Astfel, compania respectivă va înregistra valori apropiate de unu pentru următorul raport: (CFO + Ch. Dobânda x (1-t) + Impozite) / EBIT (Notă: pentru comparabilitate între numărător și numitor, este necesar să adăugăm cheltuielile privind dobânda și impozitele plătite la fluxul de numerar operațional, deoarece acestea nu sunt scăzute din rezultatul de exploatare). Cu alte cuvinte, profitul operațional (veniturile minus cheltuielile din activitatea de exploatare) se regăsește aproape în întregime în fluxul de numerar operațional (încasările minus plățile operaționale, ajustat cu dobânzi nete și impozite plătite);
  5. fluxul de numerar obținut din activitatea operațională este suficient pentru finanțarea investițiilor pe termen lung (CFI – achiziționarea de active corporale sau investiții financiare pe termen lung) și a nevoilor financiare (CFF – rambursarea creditelor către bănci sau plata unor dividende către acționari);
  6. este de preferat ca cel puțin 50% din investițiile pe termen lung să fie generat dintr-un flux de numerar operațional generat din surse proprii (CFO / CFI ~ 50%), urmând ca diferența să fie finanțată prin atragerea de capitaluri suplimentare (flux de numerar financiar pozitiv alimentat printr-un mix de suplimentare de capital de la acționarii existenți sau un partener strategic, contractarea unui credit pentru investiții sau emisiunea de obligațiuni pe termen lung);
  7. în mod ideal, suma fluxului de numerar operational și investițional ar trebui să fie pozitivă, astfel încât o parte din distribuirea dividendelor si rambursarea creditelor către bănci să fie realizată din resurse proprii.

Graficul următor ilustrează și explică componentele celui mai sănătos model prin care o companie poate genera numerar:

Grafic: componentele celui mai sănătos model prin care o companie poate genera numerar

Analiza CFO anul N
100-75+50 = 75

Analiza CFO anul N+1
150-100+75 = 125

Analiza CFO anul N+2
250-150+100 = 200

Analiza CFO anul N+3
400-200+150 = 350

Analiza CFO anul N+4
600-250+200 = 550

Total CFO N – N+4
=75+125+200+350+550
=1.300

Compania respectivă a generat un numerar operaţional consolidat de 1.300, alimentat din surse proprii de 1.500, fonduri suplimentare de la furnizori de 575 şi un surplus de stocuri şi creanţe de 775.

Având în vedere importanța unei politici sustenabile privind structura fluxului de numerar, am dedicat acestui subiect un capitol din prima mea carte, intitulată De ce esuează companiile? 10 Greșeli și 100 Soluții, Editura Publica.

Această carte documentează cele mai comune 10 greșeli ale companiilor active în România care au intrat în insolvență în ultimii zece ani. Într-un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor, ofer 10 răspunsuri practice la întrebarea: de ce eșuează companiile?, împreună cu 100 de soluții pragmatice pentru rezolvarea acestora. Recomandările de la finalul fiecărui capitol devin astfel un ghid de bune practici pentru dezvoltarea sănătoasă a oricărei companii! Capitolul 5 al cărții, intitulat Structura fluxului de numerar răspunde la întrebări precum:

  1. Care sunt alternativele prin care o companie poate genera numerar? Există mai multe modele, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale!
  2. Cum pot evalua sustenabilitatea modului în care o companie face bani? Indiferent de obiectul de activitate al oricărei companii, aceasta trebuie să genereze numerar într-un mod sustenabil pe termen lung!
  3. În ce condiții, și pentru cât timp, poate supraviețui o companie care nu generează numerar într-un mod sustenabil?
Cumpără cartea