M-am trezit dimineața foarte devreme, pentru a citi întregul program de guvernare 2026-2028 propus de guvernul Siegfried Mureșan. Programul cuprinde 381 de măsuri grupate în 28 de capitole (29 pagini) și cred că este cel mai bun program de guvernare pe care l-am citit vreodată pentru România. Cu oameni și miniștri capabili care să pună în aplicare toate aceste idei.
Un program fără populisme și promisiuni mincinoase. Cu reforme dure pentru unii, dar bune pentru toți românii. Un program care poate duce deficitul spre 3%. Nu este momentul să ne relaxăm. Cele 10 argumente mai jos 👇
Lăsați politica, ura și dezbinarea deoparte, și dacă ați citit un program mai bun, vă rog să-mi spuneți care este acela, cu argumente economice.
Direcția generală este una de centru-dreapta, pro-europeană și orientată spre piață: stat mai suplu, disciplină bugetară, companii publice restructurate, stimularea muncii și investițiilor private. Am parcurs întregul document și cred că sunt 10 direcții strategice importante, toate absolut critice pentru România, detaliate mai jos. Vă rog citiți și distribuiți mai departe.
În sfârșit, avem o șansă, cu cele 381 de reforme grupate în cele 10 direcții de mai jos. Cred că primul punct este esențial, dacă justiție nu e … nimic nu e. Iar nominalizarea unui INDEPENDENT la Justiție, în persoana Doamnei Judecător Andrea Chiș, fost membru CSM, tehnocratul care a dat vocea reformei în justiție, este excelentă.
Săptămâna viitoare se vor alege apele. Vă rog, să nu uitați niciodată ce se va întâmpla săptămâna viitoare. Se vor separa apele. Între reforma modernă – conservarea sistemului. Reduceți sonorul țipetelor, lăsați demagogia politică, oricine strigă împotriva acestor reforme, cu siguranță nu vrea binele României și se gândește doar la binele personal.
Toate măsurile sunt absolut critice.
1. Reforme în justiție, poliție și serviciile de informații
Concursuri verificabile pentru magistrați, reformarea Inspecției Judiciare, repartizare aleatorie auditată și recuperarea produsului infracțiunilor. Poliția Română, Poliția de Frontieră și componenta operativă a Imigrărilor ar fi integrate. Activitățile acoperite ale serviciilor în presă, politică și culte ar deveni infracțiuni, iar mandatele conducerilor de servicii ar fi limitate.
2. Restructurarea administrației publice
Reducerea numărului de parlamentari cu 13%, maximum trei secretari de stat/minister, comasarea instituțiilor cu atribuții suprapuse, servicii comune de IT–HR–financiar și reducerea personalului acolo unde volumul activității nu justifică organigrama. Include reformarea administrației Bucureștiului și dezvoltarea zonelor metropolitane.
3. Reformă radicală a companiilor de stat
Fiecare companie ar urma să fie încadrată în maximum 12 luni într-una dintre variante: listare, privatizare/concesionare, serviciu public justificat sau închidere. Companiile neviabile și cele cu capitaluri proprii negative pot fi lichidate, iar TAROM ar urma să fie privatizată. Portul Constanța și Aeroportul Otopeni ar urma să fie listate parțial.
4. Disciplină fiscal-bugetară fără majorări de taxe
Menținerea cotei unice, eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, fără taxe noi în 2027–2028 și revenirea TVA la 19% când bugetul permite. Deficitul ar trebui redus sub 3% din PIBPIB Produs Intern Brut. Reprezintă valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o țară pe un an. Include consumul privat și al organizațiilor non-profit, investițiile brute, cheltuielile statului și netul exporturilor (exporturi minus importuri). Consumul se divide în privat și public, având avantaje în analiza macroeconomică: consumul privat vizează creșterea bunăstării pe termen lung, iar cel public, fiind exogen, contribuie la diversitatea macroeconomică. PIB = consum + investiții + (exporturi − importuri) până în 2030 prin controlul cheltuielilor, colectare și fonduri europene, nu prin creșterea fiscalității.
5. Reforma ANAF și combaterea marii evaziuni
Controale selectate pe baza unui scor de risc construit din e-Factura, SAF-T și case de marcat, reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală, declarații precompletate, scoring fiscal pozitiv pentru firmele corecte și concentrarea controalelor asupra fraudelor mari de TVA, prețurilor de transfer și profitului mutat artificial.
6. Stimularea muncii și reducerea inactivității
Eliminarea pensionărilor anticipate nejustificate, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, contribuții proporționale pentru contractele part-time, condiționarea ajutoarelor sociale de muncă sau formare și facilități pentru mobilitatea angajaților. Accent puternic pe învățământ dual, ucenicie, creșe și revenirea mai rapidă a părinților la muncă.
7. Schimbarea modelului de sprijinire a economiei
Ajutoarele de stat ar fi concentrate în 5–7 ecosisteme strategice și condiționate de exporturi, investiții, valoare adăugată și locuri de muncă. Granturile acordate în avans ar fi înlocuite treptat cu garanții, credite, cofinanțări și facilități fiscale. Se urmăresc „campioni regionali” românești și dezvoltarea pieței de capital.
8. Digitalizarea centralizată a statului
Un singur centru de comandă în subordinea premierului, condus de un Chief Digital Government Officer profesionist. Standarde IT obligatorii, cloud guvernamental, identitate digitală, principiul „statul nu cere de două ori aceeași informație” și obiectivul ca 50% dintre serviciile publice să fie integral online până în 2028.
9. Reformarea serviciilor publice pe criterii de performanță
În sănătate, banii ar urma pacientul și serviciul efectiv prestat, nu existența instituției; medicina primară și prevenția ar primi o pondere dublă în bugetul CNAS. În educație sunt prevăzute evaluări standardizate, extinderea învățământului dual, prime de performanță pentru profesori și creșterea finanțării spre 6% din PIB.
10. Prioritizarea investițiilor și repoziționarea strategică a României
Nu se mai semnează contracte fără finanțare integrală, iar proiectele începute au prioritate. Energie nucleară, gaze din Marea Neagră, regenerabile și stocare; finalizarea A7, A8 și Sibiu–Pitești; minimum 10 miliarde € anual din fonduri europene începând cu 2027; consolidarea relației cu UE, NATO și SUA și creșterea cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB.
Concluzia mea: este unul dintre cele mai reformatoare programe propuse în România din perspectiva arhitecturii statului și a orientării economice. Testul decisiv va fi votul de săptămâna viitoare, sper să treacă. Apoi să urmeze transformarea celor 381 de măsuri într-un calendar cu responsabili, costuri, economii și indicatori trimestriali de rezultat. Hai România ❤️💛💙
